Tutunul. Informatii generale
» Tutunul face parte din familia solanaceelor, originar din Mexic, unde in
secolul al VI-lea era folosit pentru anumite ritualuri religioase. Si indienii,
care numeau planta “tobacco”, o foloseau la diferite ritualuri magice sau
religioase, fumand-o in pipe special confectionate. Fumatul era raspandit si in
triburile din America de Nord.
» Tutunul a fost introdus in Europa de spanioli. S-a raspandit foarte repede,
incepand cu Franta (1560), desi europenii au considerat-o inca de la inceput o
planta diabolica.
» In 1735, botanistul suedez, Linne, denumeste tutunul: “Nicotian Tabacum”,
denumire care vine de la cel care l-a raspandit in Europa, Jean Nicot.
» In Europa, obiceiul de a fuma este relativ recent ar a inceput sa se
raspandeasca dupa cel de-al doilea razboi mondial. Incepe sa se raspandeasca
rapid in intreaga lume.
» S-a stabilit ca in lume la ora actuala fumatul este raspunzator pentru mai
mult de 4 milioane de decese anual. Pana in anul 2020, numarul deceselor in
randul fumatorilor se va ridica la 10 milioane. In ultimii 40-50 de ani a fost
dovedit tot mai clar ca tutunul contine substante nocive (canceroase si
iritante).
» Tutunul are o compozitie complexa. In frunze se gasesc diverse componente
chimice: celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale etc. Dar veti putea
spune ca acesti compusi se mai gasesc si in alte plante dar tutunul are ca
substante specifice nicotina si isoprenoizii (hidrocarburi nesaturate). Multa
vreme s-a crezut ca nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului si
intr-adevar este o otrava foarte puternica, o doza de 5mg de nicotina fiind
suficienta pentru a omori un caine in cateva clipe prin paralizia nervilor
motori iar una de 60mg este la fel de eficienta pentru om. Fumul inhalat este
un aerosol( =particule lichide si solide de dimensiuni f. mici, intre 0.001 si
100 microni) concentrat cu miliarde de particule pe cml. Temperatura in zona de
ardere a unei tigari este in jur de 884°c. printre noile componenete ale
fumului de tigara se numara oxidul de carbon, gudronul si alte substante
iritante pentru sistemul respirator. Diversii iritanti respiratori se mai
gasesc in fumul de tutun in concentratii mari patologice iar printre acestia se
numara: acroleina, formaldehida, acidul cianhidric, acetaldehida. Dar totusi
cei mai periculosi factori din fumul de tigara sunt substantele cancerigene si
cocangerigene care se gasesc in aerosolii produsi de fumul de tigara si care
poarta denumirea generala de gudroane. Fumatul modifica comportamentul
implicând factori fiziologici, psihologici si sociali. Studiile au aratat ca
fumatul determina dependenta fiziologica de nicotina, exacerbând pofta de a
fuma dupa încercarea de abandonare a fumatului. Reducerea concentratiei plasmatice
a nicotinei imediat dupa intreruperea fumatului sta la baza manifestarilor ce
apar : durere de cap, iritabilitate, greata, labilitate emotionala. Diminuarea
acestor manifestari se poate face prin folosirea gumei cu nicotina sau a
plasturilor cu nicotina. Fumatul este un obicei ce minimalizeaza emotiile
negative cum ar fi durerea, frica, furia. Obiceiul fumatului poate avea efecte
sociologice adânci, cum ar fi preluarea obiceiului de la parinti si prieteni.
Relatia dintre fumat si boala de inima a fost intens studiata. Fumatul este un
factor de risc sigur pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice si a infarctului
de miocard, cât si în amplificarea riscului de moarte si recurenta a
infarctului miocardic. La supravietuitorii unui infarct miocardic care mai
continua sa fumeze, rata recurentei este de 2 ori mai crescuta decât pacientii
ce au renuntat la fuamat. Riscul aparitiei unui alt eveniment cardiac scade
progresiv dupa oprirea fumatului. În ciuda numeroaselor evidente ce au
demonstrat relatia certa dintre fumat si aparitia bolilor cardiovasculare,
mecanismele prin care fumatul îsi exercita efectele negative sunt partial
cunoscute.
Stiati ca producatorii adauga in tigarile dumneavoastra o substanta toxica ce
ajuta nicotina sa se absoarba mai rapid, crescand astfel dependenta de produsul
lor ?
Fumatul este principala cauza a cancerului pulmonar. In prezent, in Statele
Unite este cancerul cu cea mai mare incidenta la barbati si in unele state
chiar si la femei. Fumatul favorizeaza si aparitia cancerului de esofag si
vezica urinara, este unul dintre principalii factori responsabili de producerea
infarctului si este legat de unele afectiuni ale stomacului, cum ar fi ulcerul.
Multe fete fumeaza pentru a-si mentine silueta dar este un obicei daunator
pentru organism. Toata lumea stie ca la prima tentativa de a fuma, de obicei,
cel care incearca se simte ingrozitor de rau, se face galben la fata si are
senzatii de greata si voma. Dar, treptat organismul se obisnuieste si devine
rezistent astfel incat efectele nocive nu mai sunt atat de evidente; totusi,
desi sunt ascunse, ele exista in continuare.
Substantele nocive din tutun ajung cu multa usurinta in sange si tot ceea ce
afecteaza sangele influenteaza orice organ si tesut din organism. Tutunul
dauneaza mult globulelor din sange, are un efect extrem de nociv asupra
sistemului nervos si influenteaza in mod negativ circulatia. Fumatul nu
constituie numai principala cauza a cancerului pulmonar ci provoaca si boli
foarte grave ale plamanului, ca, de pilda, emfizemul si bronsita.
Persoanele care sufera de tuberculoza, palpitatii, puls neregulat, cancer,
disfunctionalitati ale pielii, paralizii, afectiuni ale sistemului nervos si au
folosit intr-o forma sau alta tutunul, vor constata ca aceste suferinte, in
multe dintre cazuri, pot fi legate direct de consumul de tutun.
Tratament: Veti constata ca tratamentul prezentat in continuare este extrem de
eficient pentru a renunta definitiv la acest obicei.
Urmati timp de 8-15 zile un regim alimentar bazat pe sucuri de fructe si supe
de legume. Supele de legume sunt extrem de hranitoare si, de aceea, au un efect
tonic.
Faceti multe bai fierbinti, cel putin una pe zi, destul de calde pentru a
transpira din abundenta. Terminati baia cu o frectionare cu un prosop rece sau
cu un dus rece.Stati in cada intre 30 de minute si o ora, sau mai mult daca
este posibil, adaugand in permanenta apa fierbinte. Daca aveti senzatii de
slabiciune sau lesin, puneti un prosoprece pe cap si pe gat. In timp ce sunteti
in cada, consumarea de lichide din abundenta intensifica transpiratia prin care
se elimina substantele toxice din organism. Pentru stimularea circulatiei
frectionati energic cand va stergeti.
Ceaiul de trifoi rosu este foarte eficient pentru detoxificarea organismului.
Folositi inflorescenta, o lingurita la o ceasca de apa clocotita. Lasati sa
infuzeze si beti intre 5 si 12 cesti pe zi.
Ceaiul de magnolie este recomandat in special celor care vor sa renunte la
acest obicei. La fel frunzele si semintele de mirt. Ceaiul se prepara la fel ca
oricare alt ceai de plante.
TUTUNUL
- Este şi el un drog!!!
- Cuvântul“tutun”provine de la insula Tobago din arhipe- lagul Antilelor, acolo
unde această plantă era cultivată. Indienii numeau această plantă ”petum”.
- Aztecii şi incaşii foloseau tutunul cu precadere în timpul ceremoniilor
religioase. Le potolea foamea şi îi ajuta să reziste mai bine la oboseală.
- În limba spaniolă , cuvântul “Cigare” înseamnă “ciocul berzei” şi derivă din
”cigarar” = a înveli ,a înfăşura în hârtie.
1.Despre fumat
Fumatul este cunoscut de acum 300de ani ,dar a început
să se răspândească după cel de-al II-lea război mondial
în toate ţările lumii. În lume,la ora actuală,au loc mai mult
de 1 milion de decese anual din cauza fumatului. În ultimi 40-50 de ani s-a
dovedit tot mai clar că tutunul conţine substanţe nocive.
În frunze se găsesc diverse componente chimice:celuloza,
proteine,amidon,steroli,minerale etc. Aceste substanţe se mai găsesc şi în alte
plante, dar tutunul are ca substanţe specifice nicotina şi isoprenoizii.
Nicotina este o substanţă foarte toxică.O doză de 5 mg fiind suficientă pentru
a omorî un câine în câteva clipe, iar o doză 60 mg fiind suficientă pentru a
omorî un om. Studiile au
arătat că fumatul determină dependenţă fiziologică de nicotină, exacerbând
pofta de nicotină după încercarea de abandonare a fumatului. Fumatul este un
obicei ce reduce emoţiile negative cum ar fi durerea, frica,furia etc. Obiceiul
fumatului poate avea efecte sociologice adânci,cum ar fi preluarea obiceiului
de la părinţi şi prieteni. Fumatul este un factor de risc sigur pt.
dezvoltarea cardiopatiei ischemice şi a infarctului de miocard ,cât şi în
amplificarea riscului de moarte şi recurenta a infarctului miocardic.
2. Dependenţa de tutun
Criterii de dependenţă: Fumatul
Utilizare necontrolată DA
Efecte psihotrope DA
Comportament indus de drog DA
Stereotip în folosire DA
Folosire în ciuda efectelor adverse DA
Recidivă după abstinenţă DA
Toleranţa DA
Dependenţa fizică DA
Plăcere / stare de euforie DA
3.Ce trebuie să faci pentru a
renunţa la fumat ?
Pentru a se lăsa de fumat, un fumător trebuie să decidă singur, prin propria
voinţă, renunţarea la fumat.
4.Statistici
În fiecare zi mai mult de 3000 de adolescenţi din S.U.A fumează prima ţigară şi
astfel fac primul lor pas pentru a deveni un fumător regulat;
O treime dintre aceştia vor muri datorită bolilor provocate de fum;
40% dintre adolescenţii care fumează regulat au încercat cel puţin o dată să se
lase de fumat;
5.Avertismente
1). Fumătorii mor tineri;
2). Fumatul blochează circulaţia sângelui în artere,provoacă infarct miocardic
şi acid vascular cerebral;
3). Fumatul provoacă cancer pulmonar, care este letal;
4). Fumatul în timpul sarcinii dăunează copilului dumneavoastră;
5.) Protejaţi copii:nu-i lăsaţi să respire fumul de ţigară;
6). Doctorul sau farmacistul dumneavoastră vă poate ajuta să vă lăsaţi de
fumat;
7). Fumatul dă dependenţa, nu începeţi să fumaţi!
8). Oprirea fumatului scade riscul de îmbolnăviri cardiace sau pulmonare
fatale;
9). Fumatul poate provoca o moarte lentă şi dureroasă;
10).Fumatul încetineşte circulaţia sângelui şi provoacă impotenţa;
11).Fumatul provoacă îmbătrânirea tenului(pielii);
12).Fumatul poate dăuna calităţii spermei şi scade fertilitatea;
13).Fumul de ţigară conţine benzeni,nitrozamine, formaldehide şi cianuri;
6.Ştiaţi că ……
- fiecare ţigară fumată poate scurta cu 8 minute viaţa celui ce o fumează;
- femeile căsătorite cu fumători sunt de patru ori mai predispuse să moară de
cancer pulmonar decât femeile căsătorite cu nefumători;
- gudronul din ţigări îngălbeneşte dinţii;
- există 15 substanţe cancerigene diferite în fiecare ţigară;
- un om care fumează un pachet de ţigări pe zi, timp de 1 an, va avea un 1
litru de gudron depozitat în plămâni;
- 19% din totalul incendiilor fatale sunt cauzate de fumat;
- fumatul alterează gustul şi mirosul ,determină ridurile faciale ,iar unele
studii demonstrează că au un efect negativ şi asupra auzului;
7.Ordonanţa nr.13 privind modificarea şi
completarea legii pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumul produselor
din tutun
1.Litera a) a articolului 2:
“a) prin produse din tutun se înţeleg produsele destinate
fumatului,prizatului,suptului sau mestecatului, fabricate total ori parţial din
tutun, modificat genetic sau nu;”
2.Litera e) a articolului 2:
“e) prin fumat se înţelege inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma
arderii tutunului conţinut în ţigarete,ţigări de foi,cigarillos şi pipe;”
3.Litera i)a articolului 2:
“i) prin cigarillos se înţeleg ţigările de foi de dimensiuni mai mici;”
4.După alineatul (1) al articolului 3:
“(1) Se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de stat şi private.”
5.Punctul 14 al anexei:
“14. Fumul de ţigară conţine benzen,nitrozamine, formaldehidă şi cianuri.”
Tutunul, surse Wikipedia :
Tutunul sau „tabacul” (Nicotiana) este o
plantă din familia „Solanaceae” familie de care aparţin şi tomatele, cartoful,
şi mătrăguna. Tutunul ajunge în Europa după descoprirea Americii (1492).
Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului în Franţa ca plantă
medicinală. Mai târziu s-a reuşit izolarea nicotinei din frunzele de tutun.
Iniţial, acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, ulterior a fost trecut la
categoria droguri.
Utilizare
Până în secolul XVII, tutunul era considerat plantă medicinală folosită în
afecţiunile oculare. Ca plantă de cultură sunt folosite în prezent (2009) numai
două varietăţi dintre Nicotiana tabacum din „Virginia” este cea mai răspândită.
Recoltarea tutunului se face în mod deosebit pentru producerea ţigărilor. Tutunul
de culoare închisă obţinut prin uscarea frunzelor plantei Nicotiana rustica
este un tutun mai apreciat decât tutunul de culoare deschisă. În prezent,
industria farmaceutică caută obţinerea din tutun a unor medicamente. Tot din
tutun se obţin extracte pentru industria de parfumuri.
Tutunul face parte din plantele al căror genom este bine cunoscut; de acea este
o plantă utilizată frecvent în cercetările genetice. O altă utilizare a plantei
este ca plantă ornamentală, cu variantele Nicotiana sylvestris, Nicotiana x
sanderae, „Nicotiana forgetiana şi Nicotiana alata. Prin încrucişări s-au
obţinuţi produşi cu flori cu un colorit variat şi cu aromă plăcută ca de
exemplu „Regina nopţii” (Nicotiana alata).
În prezent sunt tot mai criticate reclamele care propagă fumatul, se caută
informarea consumatorilor despre efectele negative ale nicotinei prin material
documentar sau prin legi care le impun producătorilor ca pe pachetul de ţigări
să existe inscripţia „tutunul este un produs cancerigen”. În Europa sunt localuri
sau locuri de muncă unde, pentru protejarea nefumătorilor, este interzis
fumatul.
CULTURA TUTUNULUI I.
Datorita sensibilitatii mari a plantelor fata de
temperaturile scazute, a perioadei sale lungi de vegetatie,
a semintelor mici, tutunul nu se seamana direct in camp, ci in rasadnite. Se
produce mai intai rasadul de tutun,
care dupa trecerea pericolului brumelor tarzii, se planteaza in camp.
Samanta
Samanta folosita pentru semanat trebuie sa fie cu puritate
fizica de minim 94%, capacitate germinativa peste 70%,
lipsita de semintele unor specii de buruieni parazite (Orobanche spp., Cuscuta
spp.).
Temperatura minima de germinatie a semintelor de tutun cultivate la noi in tara
este de minim 11-12 grade C,
temperatura optima de 25-28 grade C, iar temperatura maxima de 35-38 grade C.
Semanatul se realizeaza in rasadnite calde, avand ca sursa
de caldura biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspat),
aburii sau apa calda. Pentru grabirea rasaririi, semintele de tutun care se
seamana in rasadnite dupa 20 martie ,
se supun in prealabil unui proces de incoltire.
Soiurile de tutun
cultivate in Romania:
Tipul Mare consum: Banat 13; Banat 95; Baragan 132; Baragan
133; Baragan 185;
Tipul Burley: Burley 114; Burley 194; Burley 224; Burley
235; Tennessee 86;
Tipul Oriental: Djebel 123; Djebel 143; Djebel 212; Djebel
252; Molovata 94; Molovata 155; Molovata 178;
Tipul Semioriental: Ghipati 55; Ghimpati 69; Ghimpati 111;
Tipul Virginia: Virginia 180; Virginia 196; Virginia 207
Samanta
Samanta folosita pentru semanat trebuie sa fie cu puritate
fizica de minim 94%, capacitate germinativa peste 70%,
lipsita de semintele unor specii de buruieni parazite (Orobanche spp., Cuscuta
spp.). Temperatura minima de
germinatie a semintelor de tutun cultivate la noi in tara este de minim 11-12
grade C, temperatura optima de
25-28 grade C, iar temperatura maxima de 35-38 grade C.
Semanatul se realizeaza in rasadnite calde, avand ca sursa
de caldura biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspat),
aburii sau apa calda. Pentru grabirea rasaririi, semintele de tutun care se
seamana in rasadnite dupa 20 martie ,
se supun in prealabil unui proces de incoltire.
Pentru a realiza un hectar de cultura, suprafata necesara
pentru rasadnite difera in functie de soi:
· 90-100 mp la soiul Djebel;
· 80-90 mp la soiul Molovata;
· 60-65 mp la soiul Ghimpati;
· 40-45 mp la soiurile Virginia si Baragan;
· 35-40 mp la soirile Banta si Burley;
Epoca de semanat
* se stabileste tinand cont ca un rasad bine dezvoltat se
obtine in 40-45 de zile de la data semanatului si
ca plantarea in camp are loc pana cel mai tarziu 15 mai.
Desimea de semanat
* trebuie sa se asigure 2000-2500 de fire/mp.
* semanatul se face manual, iar samanta fiind mica se
amesteca bine cu nisip uscat (1kg nisip pentru 6 mp
de rasadnita)
Adancimea de semanat
* adancimea de semanat in rasadnita este de 3-4 mm;
* dupa imprastierea amestecului de samanta nisip, se
acopera, imprastiind deasupra mranita, care apoi se
preseaza cu o scandura pentru a pune cat mai bine samanta in contact cu
pamantul.
Cantitatea de samanta
* cantitatea de samanta este de 0,4-0,6 g/mp de rasadnita;
Plantarea rasadului de
tutun
* se face manual sau mecanizat cu masina de plantat
romaneasca (MPR-5);
* rasadul de tutun se scoate din rasadnite in ziua de
plantat, prin smulgere fir cu fir, aleganduse plantele
bine dezvoltate si uniforme;
* plantatul se face numai dimineata sau dupa amiaza;
* perioada optima de plantare este 20 aprilie-15 mai;
* desimea de plantare depinde foarte mult de soi - de la 40
mii la 280 mii plante/ha;
* distanta intre plante pe rand este de: 35-40 cm la Djebel,
Molovata; 60-70 Burley; 65-70 la Virginia.
Importanta.
Tutunul, planta tropicala originara din America,
a patruns în alte zone ecologice, îndeosebi cu clima temperata, America de
Nord, Canada, Orientul Apropiat, Asia (China, India) si desigur în Europa,
în care s-au dezvoltat exploatari agricole si industrii specifice. Cultivarea
tutunului se datoreaza frunzelor din care se obtin în principal, prelucrate la
uscat, produse pentru fumat (tigarete, havane, etc.). Se mai extrage nicotina,
un alcaloid foarte toxic, utilizat în industria farmaceutica si de pesticide.
Din
semintele de tutun se extrage ulei, folosit în industria vopselelor. Turtele se
pot întrebuinta în alimentatia animalelor, deoarece nu contin nicotina.
Cultivarea si prelucrarea tutunului este o activitate foarte rentabila ce
aduce venituri consistente agricultorilor specializati, dar si industriei.
Statistica arata ca cele mai multe tigari pe cap de locuitor se fumeaza în
China, Rusia, SUA si Europa, ceea ce în ultimul deceniu a dus, datorita
excesului, la cresterea numarului de bolnavi de cancer pulmonar si cu
afectiuni cardiace.
Pentru combaterea acestor boli, în Europa, Comisia Europeana
a emis
Recomandarea expresa care se înscrie pe pachetele de tigari, iar multe state
au elaborat normative si legi pentru îngradirea si interzicerea fumatului în
locurile publice.
Zonarea ecologica. Tutunul, prin cele cinci tipuri
cunoscute,
s-a raspândit în urmatoarele regiuni:
- Oltenia, în Vest în bazinul Jiului, dealurile de la
Dragasani, si în est, în Judetele Mehedinti, Gorj, Dolj, Olt;
- Moldova, în Judetele Vaslui, Galati si redus în Vrancea;
- Muntenia, în Judetele Braila, Buzau, Giurgiu, Teleorman,
Arges, Dâmbovita, Calarasi;
- Transilvania, În Judetele Alba, Mures;
- Banat-Crisana în Judetele Arad, Bihor si Satu Mare.
Se cultiva pe soluri aluvionare, brun-roscate de padure,
cernoziomuri, luto-nisipoase, usoare, cu fertilitate scazuta sau medie. Se
evita solurile argiloase, compacte, reci cu exces de umiditate si cele
saraturate,
Particularitati
biologice si ecologice.
Tutunul (Nicotiana tabacum) face parte din familia
Solanaceae, si ca specie se împarte în sase varietati din care rezulta soiurile
si tipurile aflate azi în productie. Importanta mai prezinta si Nicotiana
rustica.
Planta are o tulpina înalta, dreapta cu o ramificatii
(copili) care
pornesc de la subsoara frunzelor (fig. 8.4). caracteristic pentru tutun sunt
frunzele simple de diferite forme, de culoare verde, cu o nervura principala
(defect de soi). Radacina este pivotanta, florile grupate în inflorescenta de
tip race, fructul o capsula cu 2000-4000 seminte.
Tutunul este o planta iubitoare de caldura, originara din
tarile calde, tropicale. Chiar de la germinarea semintelor are nevoi de
temperatura ridicata (circa +12 oC), iar în timpul vegetatiei temperatura
optima de crestere este de +20…+25 oC.
Gerurile târzii, brumele oricât de slabe si chiar noptile mai racoroase
dauneaza tinerelor plante de tutun. De aceea, cultura tutunului în clima temperata,
nu este posibila decât prin semanatul în rasadnita, iar transplantarea în câmp
se face numai dupa ce a trecut pericolul brumelor si îngheturilor târzii din
primavara.
Locul în asolament. Tutunul ocupa o sola separata în
asolamentul cerealier în combinatie cu leguminoasele, care sunt bune
premergatoare. Mai putin indicate sunt indicate culturile prasitoare care
elibereaza tutunul. Sunt contraindicate în rotatie plantele care au boli si
daunatori comuni (cartoful, tomatele, cânepa, floarea soarelui) si porumbul
erbicidat cu trianzine. Se recomanda evitarea monoculturii.
Soiurile.
În cultura se gasesc 23 soiuri de tutun, care se grupeaza în
mai multe categorii, dupa marimea frunzelor si aroma fumului:
tutunul de tip oriental (soiul Molovata), tutunul de tip
semioriental
(soiul Ghimpati), tutunul de tip Virginia (soiul Virginia 180), tutunul de mare
consum (ca de pilda soiurile Ialomita si Banat)
Tipurile de tutun cultivate în România: a-Oriental
(Djebel); b-
Oriental (Molovata); c-Semioriental Ghimpati; d-Virginia; e-Burley; f-de
mare consum (Banat).
Se mai pot mentiona si alte soiuri în functie de tipul
lor:
- oriental (O): Djebel 123 si Molovata 94, care dau tutunul
de cea mai buna calitate pe solurile nisipo-lutoase însorite din Oltenia,
Dobrogea si estul Moldovei; se produc tigari fine si havane;
- semioriental (SO): Ghimpati 55, Ghimpati 69, pe solurile
mijlocii
din sudul Moldovei si sud-estul Munteniei; tutunul este de buna calitate;
- Virginia (V): Virginia 196, Virginia 207, pe solurile
profunde,
permeabile si cu fertilitate scazuta sin sudul Olteniei si pe solurile aluviale
de pe Mures; produc tutun de calitate superioara pentru tigari fine si pentru
pipa;
- Burley (B): Burley 114, Burley 194, Tenesse 86, pe soluri
lutoase,
fertile în centrul si nord-vestul Transilvaniei; produc tutun de calitate medie
pentru tigari;
- mare consum (MC): Banat 13, Banat 95, Baragan 132, pe
solurile
lutoase, fertile din nord-vestul Banatului, Crisana si Câmpia Baraganului;
tutunul produs este destinat tigarilor comune, fiind de calitate inferioara
Pregatirea terenului cere o mare atentie în aplicarea
verigilor agrotehnice ce pot influenteaza în bine sau în rau calitatea
frunzelor de tutun si a produsului final.
Fertilizarea solului se efectueaza în doze diferentiate în
functie de
cerintele tipului de tutun si aprovizionarea solului în elemente nutritive.
Studiile si cercetarile întreprinse recomanda îngrasarea cu
gunoi de grajd semifermentat, cam 30-40 t/ha la tutunul Burley si MC,
încorporat odata cu aratura de baza. Se aplica în functie de soi si
fertilitatea terenului.
Erbicidarea se face preemergent, înainte de plantare, cu
Dual, pe sol
uscat, la 3-5 cm adâncime. Se mai recomanda Benefex, Meclaron si
Diizocab, încorporate cu combinatorul cu 5-7 zile înainte de plantare.
Lucrarile solului încep cu o aratura de 25-30 cm executata
pâna în 15
august dupa premergatoarele timpurii si pâna la 15 noiembrie dupa
premergatoarele târzii. Terenul se niveleaza în primavara cu grapa cu discuri +
grapa cu colti. Înainte de plantare, terenul se mobilizeaza superficial cu
grapa cu discuri sau cu combinatorul si se încorporeaza azotul si potasiul.
Producerea rasadului. Este singura planta agricola la care
se planteaza plante tinere, cu 2-6 frunze (rasad), ceea ce aduce unele
complicatii în tehnica culturii. La producerea rasadului se au în vedere
urmatoarele actiuni si lucrari:
Alegerea constructiilor speciale, care se folosesc si în legumicultura,
de tipul: adaposturi joase din material pe teren încalzit dau
neîncalzit,rasadnite calde sau semicalde (încalzite cu balegar sau prin
conducte cu apa calda), sau acoperite cu sticla sau cu plastic (încalzite cu
conducte cu apa calda sau cu sobite) sau neîncalzite (solarii):
- pregatirea amestecului nutritiv din doua parti pamânt de
telina, doua parti mranita si o parte nisip;
- dezinfectia pamântului nutritiv cu pesticide specifice:
Dazomet,
Bassamid sau cu formalina 50%;
- dezinfectia semintelor cu Criptodin;
- asezarea pamântului în rasadnita sau sera, într-un strat
de 15 cm,
nivelarea lui si marcarea rândurilor pentru semanat;
- semanatul are loc în perioada 25 februarie – 10 martie în
rasadnitele
si serele încalzite si în perioada 10-20 martie în rasadnitele si serele
semicalde, cu câte 0,25-0,3 g/m2 seminte;
- îngrijirea rasadurilor prin lucrari de aerisire, udari
periodice,
controlul temperaturilor, plivitul buruienilor, fertilizari 1-2, combaterea
bolilor si a coropisnitelor, controlul rasaririi plantutelor.
Dupa 45-50 zile se obtine un rasad viguros, cu 4-6 frunze si
înaltimea
de vreo 10-12 cm, bine înradacinat, liber de boli si daunatori
Rasad de tutun
înainte de plantare
Plantarea este recomandabil sa se faca dupa 15 aprilie –20
mai în zonele sudice si în intervalul 25 aprilie – 25 mai în partea centrala si
de nord a tarii, dupa trecerea pericolului de brume si îngheturi târzii din
primavara. La plantare trebuie sa se realizeze:
- distanta de plantare diferentiat: 40 x 10 cm pentru
soiurile orientale, 50 x 20 cm pentru soiurile semiorientale si 60/80 x 50
cm pentru soiurile cu frunza mare;
- numarul optim de plante la recoltare: 150-250 mii la
soiurile
orientale, 75-95 mii la soiurile semiorientale si 40-50 mii la
soiurile cu frunza mare.
Înainte de plantare rasadurile se controleaza în ceea ce
priveste starea
fitosanitara si de vegetatie. Se opresc numai plantele sanatoase, viguroase, cu
aceeasi înaltime si grosime a tulpinii (în vederea mecanizarii plantatului),
fara urme de vatamari mecanice si de boli.
Plantarea se executa manual, pe teren plan sau modelat, fiind necesari
15-17 muncitori la un hectar.
Plantarea mecanica se executa cu masinile MPRT-4, MPR-6,
prevazute cu echipament pentru administrarea apei
Îngrijirea culturii la aceasta cultura prasitoare consta
din:
completarea golurilor cu rasad de aceeasi vârsta; prasile
mecan ice, 2-3 cu cultivatorul CL-2,8, urmat de prasitul manual; politul
plantelor prin îndepartarea a 2-3 frunze de la baza acestora; cârnitul (ruperea
inflorescentei la deschiderea primei flori); copilitul lastarilor de la
subsoara frunzelor când au 3-5 cm; irigarea cu 300-700 m3/ha apa, în perioada
cresterii active a frunzelor; combaterea bolilor (mana, viroze) si daunatorilor
(larve de viermi de sârma si coropisnitele) cu cea mai mare atentie, fiind
foarte periculosi, provocând daune mari plantelor de tutun.
De subliniat ca lucrarile de polit, cârnit si copilit se
executa manual,
dar ele sunt obligatorii, deoarece au ca scop dirijarea substantelor nutritive
numai catre frunze, produsul principal al acestei plante si obtinerea unei
plantatii încheiate.
Recoltarea frunzelor se face esalonat, la maturitatea
tehnica
ce coincide în general cu epoca înfloritului, când frunzele încep sa se
îngalbeneasca si îsi pierd luciul, tinând seama si de particularitatile
soiurilor.
Astfel, tutunul de tip Burley se recolteaza la maturitatea
tehnologica
avansata, când frunzele au o culoare galbena, uniforma. La tutunul Virginia,
destinat uscarii la caldura artificiala, frunzele se recolteaza la maturitate
tehnologica, atunci când culoarea dominanta este galben – verzuie. La soiurile
de mare consum (Banat, Baragan) frunzele se recolteaza când vârfurile si
marginile lor capata culoarea galbuie.
Se recomanda ca recoltarea sa se faca numai în zilele
însorite,
dimineata sau seara.
Pentru retezarea întregii plante se foloseste secera sau un
cutit special. Imediat dupa recoltare frunzele sunt sortate supa marime, grad
de coacere, vatamari mecanice, atac de boli si daunatori si depuse în localuri
special amenajate pentru dospit si uscat.
Productia de tutun variaza între 900-1100 kg/ha frunze
uscate, în functie de categoria tipurilor de soiuri.
Calitatea tutunului din Transilvania este comparată cu cea
din Caraibe
Mai multe companii din străinătate s-au arătat
interesate pentru a colabora cu fermierii din zona Transilvaniei în vederea
cultivării tutunului, aceştia oferind seminţe şi chiar tehnologia necesară, în
schimbul obţinerii de tutun de calitate de pe teritoriul României, la un preţ
satisfăcător.
Străinii interesaţi de cultivarea tutunului pe teritoriul României au încheiat
contracte cu fermierii din zona Transilvaniei prin intermediul cărora se obligă
să preia producţia realizată de aceşti peoducatoru la un preţ corect.
Aceştia le-au oferit agricultorilor seminţe adaptate condiţiilor pedo-climatice
din ţară şi au oferit şi tehnologia necesară pentru cultivarea acestei plante
în cele mai bune condiţii.
Culturile de tutun nu sunt folosite doar pentru fabricarea ţigărilor, planta
fiind folosită şi în industria cosmetică, în industria parfumului sau industria
pielăritului pentru tăbăcirea pieilor, a informat corespondentul Radio România
Antena Satelor, Claudiu Padurean, pentru emisiunea „Fermier în România”.
Specialiştii din domeniu compară calitatea tutunului povenit din Transilvania
cu cel din Caraibe întrucât în zona Transilvaniei există suprafeţe de teren
care nu sunt poluate deloc.
