marți, 25 septembrie 2012

Tigari goale pentru injectat tutun.







TUBURI TIGARI 100, 110 BUCATI / CUTIE
-OCB – 3,5 lei (filtru maro, 100 buc/cutie)
-Columbus – 3 lei (filtru maro, 100 buc/cutie)
-Festival – 3 lei (filtru maro, 100 buc/cutie)
-Slager – 3 lei (filtru maro, 100 buc/cutie)
-Cartel Carbon – 3 lei (filtru maro cu carbon , 20 mm, 100 buc/cutie)
-Pegasus Mentolat – 3 lei (filtru alb, 100 buc/cutie)
-Primus Mentolat – 3 lei (filtru mentolat alb, 100 buc/cutie)
-Primus Blue – 2,8 lei (filtru perforat alb, 100 buc/cutie)
-Primus White – 2,8 lei (filtru perforat alb, 100 buc/cutie)
-Primus Red – 2,5 lei (filtru maro, 110 buc/cutie)
-Energy – 2,5 lei (filtru maro, 110 buc/cutie)

TUBURI TIGARI 200 BUCATI / CUTIE
-Club Clasic – 4 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Club Elegant – 4 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Primus Multifiltru – 4,5 lei (multifiltru alb cu carbon activ, 200 buc/cutie)
-Primus Red – 4 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Primus Blue – 4,5 lei (filtru perforat alb, 200 buc/cutie)
-Matrix Red – 4,5 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Matrix Mentolat – 4,5 lei (filtru maro mentolat, 200 buc/cutie)
-Silverado Silver – 4,5 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Silverado Red – 4,5 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Silverado Blue – 4,5 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Silverado Multifiltru – 5 lei (multifiltru alb cu carbon activ, 200 buc/cutie)
-Golden Gate Red – 5 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Golden Gate Blue – 5 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Golden Gate Silver – 5 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Pegasus Red – 4,5 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Pegasus Blue – 4,5 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Sopianae – 5,7 lei (filtru maro/alb, 200 buc/cutie)
-Sopianae Multifiltru – 6,7 lei (multifiltru alb cu carbon activ, 200 buc/cutie)
-Viceroy Red – 5,5 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Viceroy Blue – 6,2 lei (multifiltru alb cu carbon activ, 200 buc/cutie)
-Slager – 4,5 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Hungaria – 4,5 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-LD – 4,5 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Cartel – 4 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Cartel Filter Plus – 4,5 lei (filtru maro 20 mm, 200 buc/cutie)
-Cartel Extra – 5 lei (filtru maro 25 mm, 200 buc/cutie)
-Cartel Blue 100 mm– 5 lei (filtru alb 25 mm, lungime 100 mm, 200 buc/cutie)
-Cartel Red 100 mm – 5 lei (filtru maro 25 mm, lungime 100 mm, 200 buc/cutie)
-Imperator Black – 5 lei (filtru + foita negru, 200 buc/cutie)
-Maxi Gold – 4,5 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Desperados – 4 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Moreno – 4 lei (filtru alb, 200 buc/cutie)
-Marlboro Red – 8 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Marlboro Gold – 8 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-LM Red – 8 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-LM Blue – 8 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Pall Mall Red Extra – 8 lei (filtru maro 25 mm, 200 buc/cutie)
-Pall Mall Blue Extra – 8 lei (filtru maro 25 mm, 200 buc/cutie)
-Pall Mall Full Flavour Extra – 8 lei (filtru maro 25 mm, 200 buc/cutie)
-Pall Mall Smooth Taste Extra – 8 lei (filtru maro 25 mm, 200 buc/cutie)
-Winston – 8 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Camel – 8 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)
-Lucky Strike – 8,5 lei (filtru maro, 200 buc/cutie)

TUBURI TIGARI 250, 275 BUCATI / CUTIE

-Primus Red – 5 lei (filtru maro, 275 buc/cutie)
-Energy – 5 lei (filtru maro, 275 buc/cutie)
-Energy Orange – 5,5 lei (filtru maro, 275 buc/cutie)
-Austin – 5,5 lei ( filtru maro, 275 buc/cutie)
-Columbus – 5,5 lei (filtru maro, 250 buc/cutie)
-Columbus White – 5,5 lei (filtru alb, 250 buc/cutie)
-Marlboro Red Extra – 11 lei (filtru maro 25 mm, 250 buc/cutie)
-Marlboro Gold Extra – 11 lei (filtru maro 25 mm, 250 buc/cutie)
-LM Red Extra – 11 lei (filtru maro 25 mm, 250 buc/cutie)
-LM Blue Extra – 11 lei (filtru maro 25 mm, 250 buc/cutie)
-Winston Red Extra – 10 lei (filtru maro 25 mm, 250 buc/cutie)
-West Red Extra – 10 lei (filtru maro 25 mm, 250 buc/cutie)
-West Silver Extra – 10 lei (filtru maro 25 mm, 250 buc/cutie)
-John Player Special Extra – 9 lei (filtru maro 25 mm, 250 buc/cutie)

TUBURI TIGARI 500, 550 BUCATI / CUTIE
-TUBA – 8 lei (filtru maro, 500 buc/cutie)
-Energy 550 – 11 lei (filtru maro, 550 buc/cutie)
-Cartel – 8 lei (filtru maro, 500 buc/cutie)
-Cartel Filter Plus – 9 lei (filtru maro 20 mm, 500 buc/cutie)

TUBURI TIGARI 1000 BUCATI

-Cartel – 17 lei (filtru maro, 1000 buc/cutie)
-Moreno – 18 lei (filtru alb, 1000 buc/cutie)

FOITE RULAT TUTUN

-Primus – 70 bani (50 buc)
-Columbus – 70 bani (50 buc )
-OCB Negru – 1,3 lei (50 buc)
-OCB Verde – 1 leu (50 buc)
-OCB Albastru – 1 leu (50 buc)
-Filtre foite OCB – 3,5 lei (100 buc/cutie)
-Filtre foite Roll – 3 lei (100 buc/cutie)

APARATE INJECTAT TUTUN

-Angel – 25 lei (aparat triplu pt. injectat tutun)
-Angel – 22 lei (aparat dublu pt. injectat tutun) 
-Cartel – 22 lei (aparat dublu pt. injectat tutun)
-OCB – 20 lei ( piese de schimb)
-Lexington – 20 lei  (piese de schimb)
-Primus – 20 lei  (piese de schimb)
-LD – 20 lei (piese de schimb)
-Columbus – 21 lei  (reglaj lungime, piese de schimb)
-Golden Gate – 21 lei (reglaj lungime, piese de schimb)
-Matrix – 18 lei (piese de schimb)
-Angel – 10 lei (piese de schimb)
-Cartel – 12 lei (piese de schimb)
-Cartel Premier – 45 lei (reglaj lungime, piese de schimb)
-TOP O MATIC – 230 lei ( aparat metalic cu manivela, rezistenta indelungata)

APARATE RULAT TUTUN

-OCB – 11 lei
-Columbus – 11 lei
-Angel – 9 lei (metallic)
-Cartel – 13 lei ( tip tabachera din aluminiu)
-OCB – 30 lei (tip tabachera din aluminiu)

TABACHERE

-Tabachere – 15 lei (tabachera aluminiu )
-Dingaho – 15 lei ( tabachera aluminiu + bricheta incorporata)


Exemple:  Preturi la BAX !!! + Transport  Gratuit

-Club Classic – 175 lei ( 200 buc/cutie , 50 cutii/bax ) - 3,5 lei / cutie
-Club Elegant – 175 lei ( 200 buc/cutie , 50 cutii/bax ) - 3,5 lei / cutie
-Primus Red  – 175 lei ( 200 buc/cutie , 50 cutii/bax ) - 3,5 lei / cutie
-Primus Multifilter – 200 lei ( 200 buc/cutie , 50 cutii/bax ) - 4 lei / cutie
-Primus Red 275 – 180 lei ( 275 buc/cutie , 40 cutii/bax ) - 4,5 lei / cutie
-Energy 275 – 180 lei ( 275 buc/cutie , 40 cutii/bax ) - 4,5 lei / cutie
-Marlboro Red – 350 lei ( 200 buc/cutie , 50 cutii/bax ) - 7 lei / cutie
-Marlboro Gold – 350 lei ( 200 buc/cutie , 50 cutii/bax ) - 7 lei / cutie
-Cartel – 175 lei ( 200 buc/cutie , 50 cutii/bax ) - 3,5 lei / cutie



-OFER SI ROG SERIOZITATE.
-Preturi negociabile la BAX.
-Beneficiati de Transport Gratuit la comenzi de 25 cutii.
-Livrari rapide si sigure in tara cu Posta sau cu alte firme de curierat dupa preferintele clientului.


CONTACT:
Orange:  0746 419 650
Vodafone:  0730 672 820
Cosmote:  0762 969 402


Prelucrarea tutunului



Despre tutun 



Tutunul sau „tabacul” (Nicotiana) este o planta din familia „Solanaceae” familie de care apar?in ?i tomatele, cartoful, ?i matraguna. Tutunul ajunge în Europa dupa descoprirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului în Fran?a ca planta medicinala. Mai târziu s-a reu?it izolarea nicotinei din frunzele de tutun. Ini?ial, acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, ulterior a fost trecut la categoria droguri.


UtilizarePâna în secolul XVII, tutunul era considerat planta medicinala folosita în afec?iunile oculare. Ca planta de cultura sunt folosite în prezent (2009) numai doua varieta?i dintre Nicotiana tabacum din „Virginia” este cea mai raspândita. Recoltarea tutunului se face în mod deosebit pentru producerea ?igarilor. Tutunul de culoare închisa ob?inut prin uscarea frunzelor plantei Nicotiana rustica este un tutun mai apreciat decât tutunul de culoare deschisa. În prezent, industria farmaceutica cauta ob?inerea din tutun a unor medicamente. Tot din tutun se ob?in extracte pentru industria de parfumuri.


Tutunul face parte din plantele al caror genom este bine cunoscut; de acea este o planta utilizata frecvent în cercetarile genetice. O alta utilizare a plantei este ca planta ornamentala, cu variantele Nicotiana sylvestris, Nicotiana x sanderae, „Nicotiana forgetiana ?i Nicotiana alata. Prin încruci?ari s-au ob?inu?i produ?i cu flori cu un colorit variat ?i cu aroma placuta ca de exemplu „Regina nop?ii” (Nicotiana alata).


În prezent sunt tot mai criticate reclamele care propaga fumatul, se cauta informarea consumatorilor despre efectele negative ale nicotinei prin material documentar sau prin legi care le impun producatorilor ca pe pachetul de ?igari sa existe inscrip?ia „tutunul este un produs cancerigen”. În Europa sunt localuri sau locuri de munca unde, pentru protejarea nefumatorilor, este interzis fumatul.










INSIRATUL, FERMENTAREA SI USCREA FRUNZELOR

După recoltare frunzele de tutun sunt supuse unor operaţiuni fizice şi biochimice care determină calitatea fumativă a lor, însuşire ce se pune în evidenţă în fabricile care le prelucrează.
Înşiratul frunzelor este prima operaţiune cu care începe acest lung proces de pregătire şi constă în introducerea manuală sau mecanizată a unor sârme sau sfori prin nervurile lor ). Cu ocazia înşirării frunzele se sortează după mărime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau dăunători etc.
După mărime, frunzele se sortează în: mari, mijlocii şi mici, iar cele atacate, de boli şi dăunători se înşiră separat. Înşiratul pe sfoară sau pe sârm
ǎ, manual, se face cu ajutorul unui ac special (andreea), iar mecanizat cu ajutorul unei maşini de înşirat (MTS-2), care lucrează pe principiul maşinii de cusut.
Lungimea sforilor sau a sârmelor este de 4 m, din care 3,5 m, prezintă lungimea de înşirare, iar 0,5 m, partea cu care şirele se leagă pe gherghefuri, pe cărucioare sau pe alţi suporţi.
Frunzele mari se înşiră faţă la faţă lăsând circa l cm între nervuri pentru aerare cât mai bună, iar frunzele mici se înşiră cu faţa la partea dorsală.
Astfel pregătite, frunzele încep procesul de dospire (fermentarea în verde) şi de uscare. Prin dospit şi uscare se îmbunătăţesc şi se fixează în frunzele de tutun însuşirile de calitate specifice soiului şi dezvoltate în timpul perioadei de vegetaţie în câmp, în raport cu condiţiile de climă şi sol.
Prin conducerea raţională a acestor procese tehnologice se pot corecta multe din defectele pe care le posedă tutunul recoltat din câmp.
Dospirea (sau fermentaţia în verde) reprezintă un complex de procese şi reacţii din frunzele de tutun care determină îngălbenirea şi îmbunătăţirea calităţii lor. Factorii care determină transformările sunt: temperatura şi umiditatea.
Temperatura optimă în timpul dospirii este cuprinsă între 25 - 36°C, iar umiditatea relativă a aerului între 75 şi 85%.
La recoltare frunzele conţin 80 - 85% apă, iar în timpul dospirii trebuie să se elimine 30 - 45% din aceasta apă. În zonele unde nu există condiţii naturale de dospire, acestea se creează prin adăposturi adecvate.
Durata procesului de dospire este de 2 - 4 zile la soiurile pentru ţigarete superioare şi ajunge la 21 zile la soiurile de tipul pentru ţigări de foi în funcţie de gradul de maturitate, temperatură şi umiditate.
În timpul procesului de dospire frunzele îşi continuă procesele, de respiraţie şi transpiraţie. Se înregistrează transformarea substanţelor organice complexe în substanţe simple. Amidonul se hidrolizează, se degradează substanţele albuminoide şi clorofila, îmbunătăţindu-se continuu calitatea tutunului. Nicotină nu suferă schimbări importante, dar creşte în schimb, proporţia de acizi organici (citric şi acetic). Prin degradarea clorofilei se obţine îngălbenirea frunzelor, proces important pentru creşterea calităţii acestora.
La sfârşitul dospirii frunzele sunt de culoare galbenă, urmând fixarea acestei culori la soiurile pentru ţigarete sau transformarea culorii în maro la soiurile pentru ţigări de foi. La capătul acestui proces frunzele de tutun mai conţin 40 - 50% apă, care trebuie eliminată cât mai repede, mai ales la soiurile pentru ţigarete superioare şi la soiurile tipului Virginia a căror culoare trebuie să rămână galbenă-deschisă.
Tutunul pentru ţigări de foi este supus procesului de dospire un timp mai îndelungat, într-un mediu mai umed şi apoi, prin fixarea culorii, prin pierderea rapidă a apei, i se determină o culoare specifică.
Dospirea tutunului se face în şiruri, pe gherghefuri aşezate în încăperi cu un mediu optim de căldură şi umiditate sau în "năsadă" (frunzele se aşează cu cotorul în jos în straturi de 20 cm grosime) înainte de înşirare, în solarii sau în camere speciale.
Gherghefurile sunt rame aşezate vertical, între marginile cărora se întind şirurile de frunze, legate paralel. Dospirea se poate grăbi dacă se scot gherghefurile la soare 2-3 ore pe zi.
Fixarea culorii se face prin expunerea frunzelor direct la soare sau cu ajutorul curenţilor de aer, iar în cazul uscării la căldură artificială, prin ridicarea treptată a temperaturii până la 40°C şi coborârea umidităţii relative sub 50%.
Depăşirea temperaturii de 50°C slăbeşte activitatea fermenţilor şi provoacă coagularea complexului fermentativ, pierzându-se capacitatea de fermentare a tutunului, proces care urmează după uscare.
Uscarea frunzelor după dospire asigură fixarea culorii şi eliminarea apei, prevenind procesele de alterare. Prin uscare, umiditatea în frunze trebuie să scadă la 20 - 25%. Se practică uscarea pe cale naturală şi uscarea cu ajutorul căldurii artificiale (la soiurile tipului Virginia). Tutunul destinat pentru pipă sau ţigări de foi se usucă la umbră, sub acţiunea curenţilor de aer, într-o perioadă de timp mai lungă (4-6 săptămâni).
Uscarea la soare. Pentru aceasta, şirurile cu frunze se fixează pe gherghefuri mobile, afară, cu posibilităţi de a fi adăpostite pe timp de ploaie sau noaptea. Gherghefurile se ţin afară la soare, distanţate, pentru a asigura circulaţia aerului, iar noaptea sau pe timp de ploaie se adăpostesc în şoproane, pentru a le feri de picăturile de rouă sau ploaie care înnegresc frunzele.
În vederea dospirii şi uscării tutunului din tipurile orientale, semiorientale şi de mare consum se pot folosi solarii acoperite cu folie de polietilenă. Durata uscării la soare a frunzelor de tutun depinde de soi şi condiţiile privind temperatura şi umiditatea relativa din timpul uscării.
Uscarea tutunului Burley se realizează la umbră şi la curenţi de aer, în magazii construite, şoproane, solarii acoperite cu folie de polietilenă de culoare închisă. Durata de uscare a acestui tip de tutun este, de regulă, 30 - 40 zile în uscătorii la umbră şi 21 - 23 zile în solarii acoperite cu folie.
Uscarea cu ajutorul căldurii artificiale se practică la tutunul de tip Virginia asigurându-se o culoare deschisă frunzelor si caracteristici calitative deosebite.
Avantajele acestei metode de uscare constau în obţinerea unui produs de calitate bună, reducerea volumului de muncă, reducerea spaţiului necesar uscării şi reducerea duratei uscării.
Reducerea bruscă a proceselor vitale din frunzele de tutun în momentul îngălbenirii (trecerea la fixarea culorii) asigură un conţinut mai ridicat în hidraţi de carbon solubili.
Uscarea se face în uscătorii speciale în care se realizează atât dospirea, cât şi fixarea culorii.
În timpul dospirii şi uscării, în frunzele de tutun se petrec o serie de transformări biochimice care duc la îmbunătăţirea calitativă a lor. Astfel, în timpul dospirii şi uscării la tutunurile de culoare deschisă se pierd 11 - 18% din substanţa organică, datorită procesului de respiraţie, în special hidraţi de carbon, şi creşte procentul de substanţe minerale.
Hidraţii de carbon suferă transformări însemnate. Amidonul se transformă aproape în întregime în cursul procesului de dospire şi uscare în hidraţi de carbon solubili, sub acţiunea enzimelor (TRIFU, 1953).
Substanţele proteice, sub acţiunea enzimelor proteolitice, se scindează în substanţe cu moleculă mai mică, ajungând până la aminoacizi. Conţinutul în nicotină scade iar cel de acizi organici creşte, mai ales de acid citric şi acetic şi scade cel de acid malic, oxalic şi formic, mărindu-se elasticitatea frunzelor, însuşire importantă la tutunul pentru ţigări de foi.
Modificările culorii se datorează, procesului de degradare a pigmentului verde, ce intră în compoziţia clorofilei, ceea ce face să iasă în relief xantofila. Culoarea galbenă este un indicator foarte preţios pentru aprecierea diferitelor faze prin care trece frunza de la dospire şi până la uscare.
Păstrarea tutunului uscat. După ce recolta de frunze a fost dospită şi uscată, se pregăteşte pentru predare la centrele de recepţie. Şirurile sunt scoase de pe gherghefuri, se îndoaie în patru şi se fac legături de câte 3-5 şiruri (evenghiuri), evitându-se sfărâmarea frunzelor în timpul manipulării lor. Se verifică ca toate frunzele să fie bine uscate, în special nervura principală.
Păstrarea tutunului se poate face şi în baschii, care sunt poduri confecţionate din scânduri, dispuse la 15 - 20 cm de pardoseala magaziei. Pe aceste poduri se aşează evenghiurile sau şirele de tutun ordonate, cu folie îndreptate în acelaşi sens. Cu grosimea stratului de tutun se poate ajunge la 80 - 100 cm, după care se acoperă cu pânză de sac.
Păstrarea se face în camere uscate, ce pot fi ventilate la nevoie, fără mirosuri neplăcute care se pot imprima în frunzele de tutun. Urmează clasarea tutunului, alesul şi „păpuşitul”.
Alesul şi păpuşitul tutunului sunt operaţii pregătitoare în vederea predării recoltei la centrele de colectare. Ele încep, de regulă în luna octombrie. Se aleg frunzele după mărime, culoare, consistenţă, se netezesc şi se aşează în mănunchiuri de câte 20 - 25 care se leagă cu un fir de rafie, de pănuşi de porumb, de sfoară, tei topit etc., în apropiere de cotor, aceste mănunchiuri numindu-se „păpuşi”. Sunt aşezate în păpuşi frunzele soiurilor pentru ţigarete superioare şi cele de mare consum.
Frunzele se pot aşeza „în stos”, când se grupează ca şi în cazul păpuşii, dar nu se leagă Ia bază. La soiurile cu frunze mari se folosesc pachete de 10 - 12 frunze, iar ia cele cu frunze mici, de 25 - 30 frunze.
Aşezarea frunzelor „în fascicule” constă în formarea de pachete a 8 - 10 frunze, la soiurile din tipul pentru ţigări de foi, fără netezirea limbului şi care se leagă la bază cu o frunză de tutun.
Aşezarea frunzelor „în tonga” (vrac) se face după alegerea lor pe calităţi.
Frunzele aşezate într-o încăpere, cu cotorul în jos, în straturi de 20 cm grosime, formează „n
ǎsada”.
La soiurile orientale de cea mai bună calitate, frunzele se întind cu grijă şi se aşează cu regularitate una peste alta, modul de aşezare fiind în „păstaie”.
Fermentarea tutunului este ultima fază a prelucrării lui, premergătoare transformării industriale în produse consumabile (fumabile). Fermentarea are loc în depozitele şi fabricile de fermentare.
Tutunul, imediat după uscare, este lipsit de însuşiri fumatice: miros neplăcut, fumul este aspru, înţepător, amărui, lipsit de gust; se poate conserva, nefiind un produs stabil, în el continuând unele procese biochimice.
Transformarea tutunului într-un produs ameliorat, conservabil cu o compoziţie chimică stabilă se face prin procesele de fermentare. Fermentarea tutunului este sezonală şi extrasezonală sau industrială.
Fermentarea sezonală se face în timpul primăverii, când vremea se încălzeşte, folosindu-se procedeul fermentării în baloturi,, în butoaie sau lăzi, pe mese şi pe stelaje.
Fermentarea industrială (sau extrasezonală este metoda cea mai bună, întrucât procesul poate fi dirijat, indiferent de condiţiile anterioare, potrivit cerinţelor diferitelor tipuri şi categorii de tutun. Temperatura şi umiditatea din camere este controlată; fermentarea durează 12 - 21 zile, produsul având umiditatea de păstrare.
După fermentare tutunul se alege din nou pe calităţi, apoi este aşezat în baloturi de diferite forme şi mărimi şi expediat la fabrică unde este transformat în produse de fumat.
Producţia de frunze de tutun este destul de variabilă, în funcţie de tip şi condiţiile de cultură. Soiurile de tip oriental asigură producţii medii de 1.000 -1.500 kg/ha, iar cele de tip Virginia şi de mare consum până la 2.500 - 3.000 kg/ha frunze uscate.



RECOLTAREA

Frunzele de tutun se recoltează la maturitatea tehnică, adică atunci când au ajuns la dezvoltarea maximă şi au cel mai ridicat conţinut de substanţe organice şi minerale. Maturarea frunzelor se face treptat şi recoltarea este eşalonată, înregistrându-se o diferenţă de 20 - 23 zile între maturarea frunzelor de Ia bază şi a celor din vârful plantei.
La soiurile de tutun cultivate în tara noastră se deosebesc pe tulpină cinci etaje de frunze (tab. 8.8.). Mai mult de 60% din recoltă este asigurată de frunzele dispuse în etajul de mijloc şi în vârf. Zona de vârf asigură numai 12% din recoltă, iar zona de la bază numai 10% .

Maturarea tehnică a frunzelor se evidenţiază, din punct de vedere morfologic, prin culoarea verde mai deschisă a lor, prin pierderea luciului, apariţia de pete de culoare gălbuie spre vârf şi pe margini, căderea perişorilor, răsfrângerea marginilor limbului, suprafaţa limbului lipicioasă, iar uneori se produce băşicarea acestuia. La maturarea tehnică frunzele, se rup cu uşurinţă de pe tulpină.

Soiurile de tutun pentru ţigarete se recoltează într-un stadiu mai avansat de maturare, asigurându-se frunze mai elastice şi rezistente, de culoare mai deschisă; recoltarea soiurilor cu frunze mari, pentru ţigarete, se face când o treime din suprafaţa limbului foliar s-a îngălbenit; soiurile de tip Virginia se recoltează când două treimi din suprafaţa limbului este de culoare galbenă-deschisă; soiurile selecţionate pentru aroma lor caracteristică se recoltează mai de timpuriu, când se observă pete rotunde de culoare galbenă pe suprafaţa limbului; soiurile cultivate pe soluri fertile se recoltează la maturitatea completă; soiurile pentru ţigări de foi se recoltează mai de timpuriu, la începutul maturării tehnice; pe terenuri cu fertilitate mai redusă, recoltarea se face înainte de apariţia pe frunze a petelor de culoare galbenă; pe timp de secetă se grăbeşte recoltarea frunzelor, în anii ploioşi recoltarea frunzelor se amână; în cazul atacului de boli sau dăunători, recoltarea frunzelor se face chiar înainte de maturarea tehnică

Recoltarea se desfăşoară în condiţii optime numai după ce se evaporă rouă de pe plante, în mai multe etape (5 - 6), la intervale de 6 - 7 zile. La o singură recoltare se deprind de pe plantă 2-7 frunze (mai puţine la baza tulpinii, mai multe spre vârf). La soiurile de tipul Virginia se recoltează numai câte două frunze, în timp ce Ia soiurile de mare consum recoltarea se face în mai puţine etape (3 etape); în prima etapă se recoltează frunzele de Ia baza plantei; în etapa a doua cele de Ia mijloc şi în etapa a treia frunzele de la vârful plantei.
Recoltarea manuală se efectuează rupând frunză cu frunză în direcţia laterală şi în jos, pentru a nu vătăma tulpina. Frunzele se lasă la marginea lanului pentru câteva ore pentru o uşoară vestejire, apoi se încarcă în coşuri sau lăzi, cu peţiolul către pereţi şi se transportă la platformele de depozitare. La recoltarea manuală muncitorii pot fi transportaţi pe platforma unei maşini speciale (Balthes), frunzele depozitându-se în buncăre speciale.
Recoltarea mecanizată. Există şi maşini care recoltează mecanizat frunzele, dar în acest caz se lasă un număr de 9 - 10 frunze pe plantă, care se maturează mai uniform şi pot fi recoltate la o singură trecere, tulpinile fiind tocate şi încorporate în sol. Grăbirea maturării, ca şi uniformitatea acesteia se pot realiza tratând plantele cu Ethrel (acid 2-cloro-etiI-fosforic), datorită căruia frunzele se îngălbenesc după 3-5 zile de la tratament, facilitând recoltarea mecanizată. Se utilizează 1350 -2.250 g Ethrel s.a. în 400 - 500 l apă/ha (M. IRIMIA.1977). Recoltarea mecanizată este recomandată la soiurile cu frunze mari (Virginia, Burley, de mare consum).




Tutun ieftin



Tutunul. Informatii generale


» Tutunul face parte din familia solanaceelor, originar din Mexic, unde in secolul al VI-lea era folosit pentru anumite ritualuri religioase. Si indienii, care numeau planta “tobacco”, o foloseau la diferite ritualuri magice sau religioase, fumand-o in pipe special confectionate. Fumatul era raspandit si in triburile din America de Nord.
» Tutunul a fost introdus in Europa de spanioli. S-a raspandit foarte repede, incepand cu Franta (1560), desi europenii au considerat-o inca de la inceput o planta diabolica.
» In 1735, botanistul suedez, Linne, denumeste tutunul: “Nicotian Tabacum”, denumire care vine de la cel care l-a raspandit in Europa, Jean Nicot.
» In Europa, obiceiul de a fuma este relativ recent ar a inceput sa se raspandeasca dupa cel de-al doilea razboi mondial. Incepe sa se raspandeasca rapid in intreaga lume.
» S-a stabilit ca in lume la ora actuala fumatul este raspunzator pentru mai mult de 4 milioane de decese anual. Pana in anul 2020, numarul deceselor in randul fumatorilor se va ridica la 10 milioane. In ultimii 40-50 de ani a fost dovedit tot mai clar ca tutunul contine substante nocive (canceroase si iritante).

» Tutunul are o compozitie complexa. In frunze se gasesc diverse componente chimice: celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale etc. Dar veti putea spune ca acesti compusi se mai gasesc si in alte plante dar tutunul are ca substante specifice nicotina si isoprenoizii (hidrocarburi nesaturate). Multa vreme s-a crezut ca nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului si intr-adevar este o otrava foarte puternica, o doza de 5mg de nicotina fiind suficienta pentru a omori un caine in cateva clipe prin paralizia nervilor motori iar una de 60mg este la fel de eficienta pentru om. Fumul inhalat este un aerosol( =particule lichide si solide de dimensiuni f. mici, intre 0.001 si 100 microni) concentrat cu miliarde de particule pe cml. Temperatura in zona de ardere a unei tigari este in jur de 884°c. printre noile componenete ale fumului de tigara se numara oxidul de carbon, gudronul si alte substante iritante pentru sistemul respirator. Diversii iritanti respiratori se mai gasesc in fumul de tutun in concentratii mari patologice iar printre acestia se numara: acroleina, formaldehida, acidul cianhidric, acetaldehida. Dar totusi cei mai periculosi factori din fumul de tigara sunt substantele cancerigene si cocangerigene care se gasesc in aerosolii produsi de fumul de tigara si care poarta denumirea generala de gudroane. Fumatul modifica comportamentul implicând factori fiziologici, psihologici si sociali. Studiile au aratat ca fumatul determina dependenta fiziologica de nicotina, exacerbând pofta de a fuma dupa încercarea de abandonare a fumatului. Reducerea concentratiei plasmatice a nicotinei imediat dupa intreruperea fumatului sta la baza manifestarilor ce apar : durere de cap, iritabilitate, greata, labilitate emotionala. Diminuarea acestor manifestari se poate face prin folosirea gumei cu nicotina sau a plasturilor cu nicotina. Fumatul este un obicei ce minimalizeaza emotiile negative cum ar fi durerea, frica, furia. Obiceiul fumatului poate avea efecte sociologice adânci, cum ar fi preluarea obiceiului de la parinti si prieteni. Relatia dintre fumat si boala de inima a fost intens studiata. Fumatul este un factor de risc sigur pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice si a infarctului de miocard, cât si în amplificarea riscului de moarte si recurenta a infarctului miocardic. La supravietuitorii unui infarct miocardic care mai continua sa fumeze, rata recurentei este de 2 ori mai crescuta decât pacientii ce au renuntat la fuamat. Riscul aparitiei unui alt eveniment cardiac scade progresiv dupa oprirea fumatului. În ciuda numeroaselor evidente ce au demonstrat relatia certa dintre fumat si aparitia bolilor cardiovasculare, mecanismele prin care fumatul îsi exercita efectele negative sunt partial cunoscute.

Stiati ca producatorii adauga in tigarile dumneavoastra o substanta toxica ce ajuta nicotina sa se absoarba mai rapid, crescand astfel dependenta de produsul lor ?

Fumatul este principala cauza a cancerului pulmonar. In prezent, in Statele Unite este cancerul cu cea mai mare incidenta la barbati si in unele state chiar si la femei. Fumatul favorizeaza si aparitia cancerului de esofag si vezica urinara, este unul dintre principalii factori responsabili de producerea infarctului si este legat de unele afectiuni ale stomacului, cum ar fi ulcerul.

Multe fete fumeaza pentru a-si mentine silueta dar este un obicei daunator pentru organism. Toata lumea stie ca la prima tentativa de a fuma, de obicei, cel care incearca se simte ingrozitor de rau, se face galben la fata si are senzatii de greata si voma. Dar, treptat organismul se obisnuieste si devine rezistent astfel incat efectele nocive nu mai sunt atat de evidente; totusi, desi sunt ascunse, ele exista in continuare.
Substantele nocive din tutun ajung cu multa usurinta in sange si tot ceea ce afecteaza sangele influenteaza orice organ si tesut din organism. Tutunul dauneaza mult globulelor din sange, are un efect extrem de nociv asupra sistemului nervos si influenteaza in mod negativ circulatia. Fumatul nu constituie numai principala cauza a cancerului pulmonar ci provoaca si boli foarte grave ale plamanului, ca, de pilda, emfizemul si bronsita.
Persoanele care sufera de tuberculoza, palpitatii, puls neregulat, cancer, disfunctionalitati ale pielii, paralizii, afectiuni ale sistemului nervos si au folosit intr-o forma sau alta tutunul, vor constata ca aceste suferinte, in multe dintre cazuri, pot fi legate direct de consumul de tutun.
Tratament: Veti constata ca tratamentul prezentat in continuare este extrem de eficient pentru a renunta definitiv la acest obicei.
Urmati timp de 8-15 zile un regim alimentar bazat pe sucuri de fructe si supe de legume. Supele de legume sunt extrem de hranitoare si, de aceea, au un efect tonic.
Faceti multe bai fierbinti, cel putin una pe zi, destul de calde pentru a transpira din abundenta. Terminati baia cu o frectionare cu un prosop rece sau cu un dus rece.Stati in cada intre 30 de minute si o ora, sau mai mult daca este posibil, adaugand in permanenta apa fierbinte. Daca aveti senzatii de slabiciune sau lesin, puneti un prosoprece pe cap si pe gat. In timp ce sunteti in cada, consumarea de lichide din abundenta intensifica transpiratia prin care se elimina substantele toxice din organism. Pentru stimularea circulatiei frectionati energic cand va stergeti.
Ceaiul de trifoi rosu este foarte eficient pentru detoxificarea organismului. Folositi inflorescenta, o lingurita la o ceasca de apa clocotita. Lasati sa infuzeze si beti intre 5 si 12 cesti pe zi.
Ceaiul de magnolie este recomandat in special celor care vor sa renunte la acest obicei. La fel frunzele si semintele de mirt. Ceaiul se prepara la fel ca oricare alt ceai de plante.







TUTUNUL

- Este şi el un drog!!!
- Cuvântul“tutun”provine de la insula Tobago din arhipe- lagul Antilelor, acolo unde această plantă era cultivată. Indienii numeau această plantă ”petum”.
- Aztecii şi incaşii foloseau tutunul cu precadere în timpul ceremoniilor religioase. Le potolea foamea şi îi ajuta să reziste mai bine la oboseală.
- În limba spaniolă , cuvântul “Cigare” înseamnă “ciocul berzei” şi derivă din ”cigarar” = a înveli ,a înfăşura în hârtie.
1.Despre fumat

Fumatul este cunoscut de acum 300de ani ,dar a început
să se răspândească după cel de-al II-lea război mondial
în toate ţările lumii. În lume,la ora actuală,au loc mai mult
de 1 milion de decese anual din cauza fumatului. În ultimi 40-50 de ani s-a dovedit tot mai clar că tutunul conţine substanţe nocive.
În frunze se găsesc diverse componente chimice:celuloza, proteine,amidon,steroli,minerale etc. Aceste substanţe se mai găsesc şi în alte plante, dar tutunul are ca substanţe specifice nicotina şi isoprenoizii.
Nicotina este o substanţă foarte toxică.O doză de 5 mg fiind suficientă pentru a omorî un câine în câteva clipe, iar o doză 60 mg fiind suficientă pentru a omorî un om. Studiile au
arătat că fumatul determină dependenţă fiziologică de nicotină, exacerbând pofta de nicotină după încercarea de abandonare a fumatului. Fumatul este un obicei ce reduce emoţiile negative cum ar fi durerea, frica,furia etc. Obiceiul fumatului poate avea efecte sociologice adânci,cum ar fi preluarea obiceiului de la părinţi şi prieteni. Fumatul este un factor de risc sigur pt.
dezvoltarea cardiopatiei ischemice şi a infarctului de miocard ,cât şi în amplificarea riscului de moarte şi recurenta a infarctului miocardic.

2. Dependenţa de tutun


Criterii de dependenţă: Fumatul
Utilizare necontrolată DA
Efecte psihotrope DA
Comportament indus de drog DA
Stereotip în folosire DA
Folosire în ciuda efectelor adverse DA
Recidivă după abstinenţă DA
Toleranţa DA
Dependenţa fizică DA
Plăcere / stare de euforie DA




3.Ce trebuie să faci pentru a
renunţa la fumat ?


Pentru a se lăsa de fumat, un fumător trebuie să decidă singur, prin propria voinţă, renunţarea la fumat.

4.Statistici

În fiecare zi mai mult de 3000 de adolescenţi din S.U.A fumează prima ţigară şi astfel fac primul lor pas pentru a deveni un fumător regulat;
O treime dintre aceştia vor muri datorită bolilor provocate de fum;
40% dintre adolescenţii care fumează regulat au încercat cel puţin o dată să se lase de fumat;




5.Avertismente

1). Fumătorii mor tineri;
2). Fumatul blochează circulaţia sângelui în artere,provoacă infarct miocardic şi acid vascular cerebral;
3). Fumatul provoacă cancer pulmonar, care este letal;
4). Fumatul în timpul sarcinii dăunează copilului dumneavoastră;
5.) Protejaţi copii:nu-i lăsaţi să respire fumul de ţigară;
6). Doctorul sau farmacistul dumneavoastră vă poate ajuta să vă lăsaţi de fumat;
7). Fumatul dă dependenţa, nu începeţi să fumaţi!
8). Oprirea fumatului scade riscul de îmbolnăviri cardiace sau pulmonare fatale;
9). Fumatul poate provoca o moarte lentă şi dureroasă;
10).Fumatul încetineşte circulaţia sângelui şi provoacă impotenţa;
11).Fumatul provoacă îmbătrânirea tenului(pielii);
12).Fumatul poate dăuna calităţii spermei şi scade fertilitatea;
13).Fumul de ţigară conţine benzeni,nitrozamine, formaldehide şi cianuri;

6.Ştiaţi că ……

- fiecare ţigară fumată poate scurta cu 8 minute viaţa celui ce o fumează;
- femeile căsătorite cu fumători sunt de patru ori mai predispuse să moară de cancer pulmonar decât femeile căsătorite cu nefumători;
- gudronul din ţigări îngălbeneşte dinţii;
- există 15 substanţe cancerigene diferite în fiecare ţigară;
- un om care fumează un pachet de ţigări pe zi, timp de 1 an, va avea un 1 litru de gudron depozitat în plămâni;
- 19% din totalul incendiilor fatale sunt cauzate de fumat;
- fumatul alterează gustul şi mirosul ,determină ridurile faciale ,iar unele studii demonstrează că au un efect negativ şi asupra auzului;





7.Ordonanţa nr.13 privind modificarea şi
completarea legii pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumul produselor din tutun


1.Litera a) a articolului 2:
“a) prin produse din tutun se înţeleg produsele destinate fumatului,prizatului,suptului sau mestecatului, fabricate total ori parţial din tutun, modificat genetic sau nu;”
2.Litera e) a articolului 2:
“e) prin fumat se înţelege inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conţinut în ţigarete,ţigări de foi,cigarillos şi pipe;”
3.Litera i)a articolului 2:
“i) prin cigarillos se înţeleg ţigările de foi de dimensiuni mai mici;”
4.După alineatul (1) al articolului 3:
“(1) Se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de stat şi private.”
5.Punctul 14 al anexei:
“14. Fumul de ţigară conţine benzen,nitrozamine, formaldehidă şi cianuri.”





Tutunul, surse Wikipedia :

Tutunul sau „tabacul” (Nicotiana) este o plantă din familia „Solanaceae” familie de care aparţin şi tomatele, cartoful, şi mătrăguna. Tutunul ajunge în Europa după descoprirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului în Franţa ca plantă medicinală. Mai târziu s-a reuşit izolarea nicotinei din frunzele de tutun. Iniţial, acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, ulterior a fost trecut la categoria droguri.

Utilizare

Până în secolul XVII, tutunul era considerat plantă medicinală folosită în afecţiunile oculare. Ca plantă de cultură sunt folosite în prezent (2009) numai două varietăţi dintre Nicotiana tabacum din „Virginia” este cea mai răspândită. Recoltarea tutunului se face în mod deosebit pentru producerea ţigărilor. Tutunul de culoare închisă obţinut prin uscarea frunzelor plantei Nicotiana rustica este un tutun mai apreciat decât tutunul de culoare deschisă. În prezent, industria farmaceutică caută obţinerea din tutun a unor medicamente. Tot din tutun se obţin extracte pentru industria de parfumuri.

Tutunul face parte din plantele al căror genom este bine cunoscut; de acea este o plantă utilizată frecvent în cercetările genetice. O altă utilizare a plantei este ca plantă ornamentală, cu variantele Nicotiana sylvestris, Nicotiana x sanderae, „Nicotiana forgetiana şi Nicotiana alata. Prin încrucişări s-au obţinuţi produşi cu flori cu un colorit variat şi cu aromă plăcută ca de exemplu „Regina nopţii” (Nicotiana alata).

În prezent sunt tot mai criticate reclamele care propagă fumatul, se caută informarea consumatorilor despre efectele negative ale nicotinei prin material documentar sau prin legi care le impun producătorilor ca pe pachetul de ţigări să existe inscripţia „tutunul este un produs cancerigen”. În Europa sunt localuri sau locuri de muncă unde, pentru protejarea nefumătorilor, este interzis fumatul.




CULTURA TUTUNULUI I.

Datorita sensibilitatii mari a plantelor fata de temperaturile scazute, a perioadei sale lungi de vegetatie,
a semintelor mici, tutunul nu se seamana direct in camp, ci in rasadnite. Se produce mai intai rasadul de tutun,
care dupa trecerea pericolului brumelor tarzii, se planteaza in camp.
Samanta

Samanta folosita pentru semanat trebuie sa fie cu puritate fizica de minim 94%, capacitate germinativa peste 70%,
lipsita de semintele unor specii de buruieni parazite (Orobanche spp., Cuscuta spp.).
Temperatura minima de germinatie a semintelor de tutun cultivate la noi in tara este de minim 11-12 grade C,
temperatura optima de 25-28 grade C, iar temperatura maxima de 35-38 grade C.

Semanatul se realizeaza in rasadnite calde, avand ca sursa de caldura biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspat),
aburii sau apa calda. Pentru grabirea rasaririi, semintele de tutun care se seamana in rasadnite dupa 20 martie ,
se supun in prealabil unui proces de incoltire.

Soiurile de tutun cultivate in Romania:

Tipul Mare consum: Banat 13; Banat 95; Baragan 132; Baragan 133; Baragan 185;

Tipul Burley: Burley 114; Burley 194; Burley 224; Burley 235; Tennessee 86;

Tipul Oriental: Djebel 123; Djebel 143; Djebel 212; Djebel 252; Molovata 94; Molovata 155; Molovata 178;

Tipul Semioriental: Ghipati 55; Ghimpati 69; Ghimpati 111;

Tipul Virginia: Virginia 180; Virginia 196; Virginia 207






Samanta

Samanta folosita pentru semanat trebuie sa fie cu puritate fizica de minim 94%, capacitate germinativa peste 70%,
lipsita de semintele unor specii de buruieni parazite (Orobanche spp., Cuscuta spp.). Temperatura minima de
germinatie a semintelor de tutun cultivate la noi in tara este de minim 11-12 grade C, temperatura optima de
25-28 grade C, iar temperatura maxima de 35-38 grade C.

Semanatul se realizeaza in rasadnite calde, avand ca sursa de caldura biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspat),
aburii sau apa calda. Pentru grabirea rasaririi, semintele de tutun care se seamana in rasadnite dupa 20 martie ,
se supun in prealabil unui proces de incoltire.

Pentru a realiza un hectar de cultura, suprafata necesara pentru rasadnite difera in functie de soi:
· 90-100 mp la soiul Djebel;
· 80-90 mp la soiul Molovata;
· 60-65 mp la soiul Ghimpati;
· 40-45 mp la soiurile Virginia si Baragan;
· 35-40 mp la soirile Banta si Burley;

Epoca de semanat

* se stabileste tinand cont ca un rasad bine dezvoltat se obtine in 40-45 de zile de la data semanatului si
ca plantarea in camp are loc pana cel mai tarziu 15 mai.

Desimea de semanat

* trebuie sa se asigure 2000-2500 de fire/mp.
* semanatul se face manual, iar samanta fiind mica se amesteca bine cu nisip uscat (1kg nisip pentru 6 mp
de rasadnita)

Adancimea de semanat

* adancimea de semanat in rasadnita este de 3-4 mm;
* dupa imprastierea amestecului de samanta nisip, se acopera, imprastiind deasupra mranita, care apoi se
preseaza cu o scandura pentru a pune cat mai bine samanta in contact cu pamantul.

Cantitatea de samanta

* cantitatea de samanta este de 0,4-0,6 g/mp de rasadnita;

Plantarea rasadului de tutun

* se face manual sau mecanizat cu masina de plantat romaneasca (MPR-5);
* rasadul de tutun se scoate din rasadnite in ziua de plantat, prin smulgere fir cu fir, aleganduse plantele
bine dezvoltate si uniforme;
* plantatul se face numai dimineata sau dupa amiaza;
* perioada optima de plantare este 20 aprilie-15 mai;
* desimea de plantare depinde foarte mult de soi - de la 40 mii la 280 mii plante/ha;
* distanta intre plante pe rand este de: 35-40 cm la Djebel, Molovata; 60-70 Burley; 65-70 la Virginia.



Importanta.

Tutunul, planta tropicala originara din America,

a patruns în alte zone ecologice, îndeosebi cu clima temperata, America de

Nord, Canada, Orientul Apropiat, Asia (China, India) si desigur în Europa,

în care s-au dezvoltat exploatari agricole si industrii specifice. Cultivarea

tutunului se datoreaza frunzelor din care se obtin în principal, prelucrate la

uscat, produse pentru fumat (tigarete, havane, etc.). Se mai extrage nicotina,

un alcaloid foarte toxic, utilizat în industria farmaceutica si de pesticide. Din

semintele de tutun se extrage ulei, folosit în industria vopselelor. Turtele se

pot întrebuinta în alimentatia animalelor, deoarece nu contin nicotina.

Cultivarea si prelucrarea tutunului este o activitate foarte rentabila ce

aduce venituri consistente agricultorilor specializati, dar si industriei.

Statistica arata ca cele mai multe tigari pe cap de locuitor se fumeaza în

China, Rusia, SUA si Europa, ceea ce în ultimul deceniu a dus, datorita

excesului, la cresterea numarului de bolnavi de cancer pulmonar si cu

afectiuni cardiace.

Pentru combaterea acestor boli, în Europa, Comisia Europeana a emis

Recomandarea expresa care se înscrie pe pachetele de tigari, iar multe state

au elaborat normative si legi pentru îngradirea si interzicerea fumatului în

locurile publice.

Zonarea ecologica. Tutunul, prin cele cinci tipuri cunoscute,

s-a raspândit în urmatoarele regiuni:
- Oltenia, în Vest în bazinul Jiului, dealurile de la Dragasani, si în est, în Judetele Mehedinti, Gorj, Dolj, Olt;

- Moldova, în Judetele Vaslui, Galati si redus în Vrancea;

- Muntenia, în Judetele Braila, Buzau, Giurgiu, Teleorman, Arges, Dâmbovita, Calarasi;

- Transilvania, În Judetele Alba, Mures;

- Banat-Crisana în Judetele Arad, Bihor si Satu Mare.

Se cultiva pe soluri aluvionare, brun-roscate de padure, cernoziomuri, luto-nisipoase, usoare, cu fertilitate scazuta sau medie. Se evita solurile argiloase, compacte, reci cu exces de umiditate si cele saraturate,
Particularitati biologice si ecologice.
                                     
Tutunul (Nicotiana tabacum) face parte din familia Solanaceae, si ca specie se împarte în sase varietati din care rezulta soiurile si tipurile aflate azi în productie. Importanta mai prezinta si Nicotiana rustica.

Planta are o tulpina înalta, dreapta cu o ramificatii (copili) care

pornesc de la subsoara frunzelor (fig. 8.4). caracteristic pentru tutun sunt frunzele simple de diferite forme, de culoare verde, cu o nervura principala (defect de soi). Radacina este pivotanta, florile grupate în inflorescenta de tip race, fructul o capsula cu 2000-4000 seminte.
Tutunul este o planta iubitoare de caldura, originara din tarile calde, tropicale. Chiar de la germinarea semintelor are nevoi de temperatura ridicata (circa +12 oC), iar în timpul vegetatiei temperatura optima de crestere este de +20…+25 oC.

Gerurile târzii, brumele oricât de slabe si chiar noptile mai racoroase dauneaza tinerelor plante de tutun. De aceea, cultura tutunului în clima temperata, nu este posibila decât prin semanatul în rasadnita, iar transplantarea în câmp se face numai dupa ce a trecut pericolul brumelor si îngheturilor târzii din primavara.

Locul în asolament. Tutunul ocupa o sola separata în

asolamentul cerealier în combinatie cu leguminoasele, care sunt bune

premergatoare. Mai putin indicate sunt indicate culturile prasitoare care elibereaza tutunul. Sunt contraindicate în rotatie plantele care au boli si daunatori comuni (cartoful, tomatele, cânepa, floarea soarelui) si porumbul erbicidat cu trianzine. Se recomanda evitarea monoculturii.







Soiurile.

În cultura se gasesc 23 soiuri de tutun, care se grupeaza în mai multe categorii, dupa marimea frunzelor si aroma fumului:

tutunul de tip oriental (soiul Molovata), tutunul de tip semioriental

(soiul Ghimpati), tutunul de tip Virginia (soiul Virginia 180), tutunul de mare consum (ca de pilda soiurile Ialomita si Banat)
Tipurile de tutun cultivate în România: a-Oriental (Djebel); b-

Oriental (Molovata); c-Semioriental Ghimpati; d-Virginia; e-Burley; f-de

mare consum (Banat).

Se mai pot mentiona si alte soiuri în functie de tipul lor:

- oriental (O): Djebel 123 si Molovata 94, care dau tutunul de cea mai buna calitate pe solurile nisipo-lutoase însorite din Oltenia, Dobrogea si estul Moldovei; se produc tigari fine si havane;
- semioriental (SO): Ghimpati 55, Ghimpati 69, pe solurile mijlocii

din sudul Moldovei si sud-estul Munteniei; tutunul este de buna calitate;
- Virginia (V): Virginia 196, Virginia 207, pe solurile profunde,

permeabile si cu fertilitate scazuta sin sudul Olteniei si pe solurile aluviale de pe Mures; produc tutun de calitate superioara pentru tigari fine si pentru pipa;
- Burley (B): Burley 114, Burley 194, Tenesse 86, pe soluri lutoase,

fertile în centrul si nord-vestul Transilvaniei; produc tutun de calitate medie pentru tigari;
- mare consum (MC): Banat 13, Banat 95, Baragan 132, pe solurile

lutoase, fertile din nord-vestul Banatului, Crisana si Câmpia Baraganului; tutunul produs este destinat tigarilor comune, fiind de calitate inferioara
Pregatirea terenului cere o mare atentie în aplicarea

verigilor agrotehnice ce pot influenteaza în bine sau în rau calitatea

frunzelor de tutun si a produsului final.

Fertilizarea solului se efectueaza în doze diferentiate în functie de

cerintele tipului de tutun si aprovizionarea solului în elemente nutritive.

Studiile si cercetarile întreprinse recomanda îngrasarea cu gunoi de grajd semifermentat, cam 30-40 t/ha la tutunul Burley si MC, încorporat odata cu aratura de baza. Se aplica în functie de soi si fertilitatea terenului.

Erbicidarea se face preemergent, înainte de plantare, cu Dual, pe sol

uscat, la 3-5 cm adâncime. Se mai recomanda Benefex, Meclaron si

Diizocab, încorporate cu combinatorul cu 5-7 zile înainte de plantare.

Lucrarile solului încep cu o aratura de 25-30 cm executata pâna în 15

august dupa premergatoarele timpurii si pâna la 15 noiembrie dupa

premergatoarele târzii. Terenul se niveleaza în primavara cu grapa cu discuri + grapa cu colti. Înainte de plantare, terenul se mobilizeaza superficial cu grapa cu discuri sau cu combinatorul si se încorporeaza azotul si potasiul.

Producerea rasadului. Este singura planta agricola la care

se planteaza plante tinere, cu 2-6 frunze (rasad), ceea ce aduce unele complicatii în tehnica culturii. La producerea rasadului se au în vedere urmatoarele actiuni si lucrari:

Alegerea constructiilor speciale, care se folosesc si în legumicultura, de tipul: adaposturi joase din material pe teren încalzit dau neîncalzit,rasadnite calde sau semicalde (încalzite cu balegar sau prin conducte cu apa calda), sau acoperite cu sticla sau cu plastic (încalzite cu conducte cu apa calda sau cu sobite) sau neîncalzite (solarii):

- pregatirea amestecului nutritiv din doua parti pamânt de telina, doua parti mranita si o parte nisip;

- dezinfectia pamântului nutritiv cu pesticide specifice: Dazomet,

Bassamid sau cu formalina 50%;

- dezinfectia semintelor cu Criptodin;

- asezarea pamântului în rasadnita sau sera, într-un strat de 15 cm,

nivelarea lui si marcarea rândurilor pentru semanat;

- semanatul are loc în perioada 25 februarie – 10 martie în rasadnitele

si serele încalzite si în perioada 10-20 martie în rasadnitele si serele

semicalde, cu câte 0,25-0,3 g/m2 seminte;

- îngrijirea rasadurilor prin lucrari de aerisire, udari periodice,

controlul temperaturilor, plivitul buruienilor, fertilizari 1-2, combaterea

bolilor si a coropisnitelor, controlul rasaririi plantutelor.

Dupa 45-50 zile se obtine un rasad viguros, cu 4-6 frunze si înaltimea

de vreo 10-12 cm, bine înradacinat, liber de boli si daunatori


Rasad de tutun înainte de plantare
Plantarea este recomandabil sa se faca dupa 15 aprilie –20

mai în zonele sudice si în intervalul 25 aprilie – 25 mai în partea centrala si de nord a tarii, dupa trecerea pericolului de brume si îngheturi târzii din primavara. La plantare trebuie sa se realizeze:

- distanta de plantare diferentiat: 40 x 10 cm pentru soiurile orientale, 50 x 20 cm pentru soiurile semiorientale si 60/80 x 50

cm pentru soiurile cu frunza mare;

- numarul optim de plante la recoltare: 150-250 mii la soiurile

orientale, 75-95 mii la soiurile semiorientale si 40-50 mii la

soiurile cu frunza mare.

Înainte de plantare rasadurile se controleaza în ceea ce priveste starea

fitosanitara si de vegetatie. Se opresc numai plantele sanatoase, viguroase, cu aceeasi înaltime si grosime a tulpinii (în vederea mecanizarii plantatului), fara urme de vatamari mecanice si de boli.

Plantarea se executa manual, pe teren plan sau modelat, fiind necesari

15-17 muncitori la un hectar.

Plantarea mecanica se executa cu masinile MPRT-4, MPR-6,

prevazute cu echipament pentru administrarea apei
Îngrijirea culturii la aceasta cultura prasitoare consta din:

completarea golurilor cu rasad de aceeasi vârsta; prasile mecan ice, 2-3 cu cultivatorul CL-2,8, urmat de prasitul manual; politul plantelor prin îndepartarea a 2-3 frunze de la baza acestora; cârnitul (ruperea inflorescentei la deschiderea primei flori); copilitul lastarilor de la subsoara frunzelor când au 3-5 cm; irigarea cu 300-700 m3/ha apa, în perioada cresterii active a frunzelor; combaterea bolilor (mana, viroze) si daunatorilor (larve de viermi de sârma si coropisnitele) cu cea mai mare atentie, fiind foarte periculosi, provocând daune mari plantelor de tutun.

De subliniat ca lucrarile de polit, cârnit si copilit se executa manual,

dar ele sunt obligatorii, deoarece au ca scop dirijarea substantelor nutritive numai catre frunze, produsul principal al acestei plante si obtinerea unei plantatii încheiate.

Recoltarea frunzelor se face esalonat, la maturitatea tehnica

ce coincide în general cu epoca înfloritului, când frunzele încep sa se îngalbeneasca si îsi pierd luciul, tinând seama si de particularitatile soiurilor.
Astfel, tutunul de tip Burley se recolteaza la maturitatea tehnologica

avansata, când frunzele au o culoare galbena, uniforma. La tutunul Virginia, destinat uscarii la caldura artificiala, frunzele se recolteaza la maturitate tehnologica, atunci când culoarea dominanta este galben – verzuie. La soiurile de mare consum (Banat, Baragan) frunzele se recolteaza când vârfurile si marginile lor capata culoarea galbuie.

Se recomanda ca recoltarea sa se faca numai în zilele însorite,

dimineata sau seara.
Pentru retezarea întregii plante se foloseste secera sau un cutit special. Imediat dupa recoltare frunzele sunt sortate supa marime, grad de coacere, vatamari mecanice, atac de boli si daunatori si depuse în localuri special amenajate pentru dospit si uscat.

Productia de tutun variaza între 900-1100 kg/ha frunze uscate, în functie de categoria tipurilor de soiuri.







Calitatea tutunului din Transilvania este comparată cu cea din Caraibe

Mai multe companii din străinătate s-au arătat interesate pentru a colabora cu fermierii din zona Transilvaniei în vederea cultivării tutunului, aceştia oferind seminţe şi chiar tehnologia necesară, în schimbul obţinerii de tutun de calitate de pe teritoriul României, la un preţ satisfăcător.
Străinii interesaţi de cultivarea tutunului pe teritoriul României au încheiat contracte cu fermierii din zona Transilvaniei prin intermediul cărora se obligă să preia producţia realizată de aceşti peoducatoru la un preţ corect.
Aceştia le-au oferit agricultorilor seminţe adaptate condiţiilor pedo-climatice din ţară şi au oferit şi tehnologia necesară pentru cultivarea acestei plante în cele mai bune condiţii.
Culturile de tutun nu sunt folosite doar pentru fabricarea ţigărilor, planta fiind folosită şi în industria cosmetică, în industria parfumului sau industria pielăritului pentru tăbăcirea pieilor, a informat corespondentul Radio România Antena Satelor, Claudiu Padurean, pentru emisiunea „Fermier în România”.
Specialiştii din domeniu compară calitatea tutunului povenit din Transilvania cu cel din Caraibe întrucât în zona Transilvaniei există suprafeţe de teren care nu sunt poluate deloc.